Recenzie: "Zece negri mititei" de Agatha Christie

duminică, 17 mai 2015

| | | 0 comentarii
Titlu: "Zece negri mititei"

Autor: Agatha Christie

Numar pagini: 256

Editura:Rao













Descriere:

           Zece straini sunt atrasi de un misterios U.N. Owen, intr-o casa de pe o insu la izolata, din apropierea Devon-ului.  In timpul cinei, un mesaj inregistrat ii acuza pe fiecare in parte d câtevae cat e o crima, iar in final, in aceeasi seara, unul dintre oaspeti moare. “ Rupti de lume din cauza unei furtuni violente si urmariti de versurile unei vechi poezii pentru copii, care numara descrescator de la zece la zero, oaspetii lui U.N. Owen incep, unul cate unul, sa moara. Care are dintre ei este criminalul? Oare va supravietui cineva?

Recenzie:

        Vi s-a întâmplat vreodată să citiţi o carte genială scrisă de o autoare şi mai genială? "Zece negri mititei" este cu siguranţă aceea carte. Nici nu ştiu ce să zic despre această carte carem-a impresionat. Zece persoane sunt invitate pe Insula Negrului decătre un misterios domn Owen. Oaspeţii sunt ucişi pe rând.A fost imposibil să îmi dau seama cine a fost criminall
   Cartea am citit-o într-o seară,mi-au rămas doar câteva pagini pentru a doua zi, celeîn care ni se dezvăluie cine e criminalul. De ce le-am lăsat pentru a doua zi? Voiam ca misterul să mai fie mister măcar câteva ore... În plus, eram prea derutată şi lucrurile nu aveau sens. O să vedeţi la ce mă refer când o să citiţi cartea.
  Mi-a părut rău pentru personaje, modurile în care au fost ucise sunt groaznice şi ingenioase. Zece crime perfecte pentru o carte perfectă scrisă de o autoare perfectă. Prea multă perfecţiune? Nici pe departe... Eu una ador romanele Agathei Christie, toate sunt fenomenale. Mai jos am să vă las poezia după care s-a făcut acest masacru.



” Zece negri mititei au cinat sub luna noua:
Unul insa s-a-necat si-au ramas doar noua.
Noua negri mititei au stat noaptea dupa trei;
Unul s-a-ntrecut cu somnul si-au ramas doar opt din ei.
Opt negri mititei trec prin Devon intr-o noapte
Unul zice: “Eu raman”- si-au ramas doar sapte.
Sapte negri mititei despicau surcele groase;
Unul s-a taiat in doua si-au ramas doar sase.
Sase negri mititei se jucau c-un stup, netotii
Un bondar l-a-ntepat pe-unul si-au ramas doar cinci cu totii.
Cinci negri mititei vor s-ajunga magistrati;
Unul si-a-mplinit dorinta si-au ramas doar patru frati.
Patru negri au plecat, hat, pe mare, mititeii;
Unul a picat in lant si-au ramas doar trei.
Trei negri mititei zic: “La zoo e de noi”.
Pe-unu-l stranse-un urs in brate si-au ramas doar doi.
Doi negri mititei se uscau la soare-un pic;
Unul s-a prajit de tot si-a ramas un negru mic.
Un negru mititel, singur-singurel
,Cu un streang s-a spanzurat si n-a mai ramas nici el. ”


Notă: 5/5



RECENZIE: "Experimentul Angel" (Maximum Ride, vol. 1)

joi, 7 mai 2015

| | | 0 comentarii
Bună! Ştiu că nu am mai postat de mult, am avut multe teme, teste şi am neglijat mult blogul. Zilele astea am citit "Maximum Ride: Experimentul Angel" de JAMES PATTERSON. A fost o lectură uşoară şi mi-a amintit de zilele în care voiam cu orice preţ să zbor (aveam vreo 7 ani şi îmi făceam o pereche de aripi din carton şi "zburam" toată ziua cu ele).

TITLU: "Experimentul Angel" (Maximum Ride, vol. 1) 
Autor: JAMES PATTERSON
Data aparitiei: Mai 2012
Numar pagini: 448
Editura: Leda


  Descriere

„Bun venit in cosmarul nostru. Asta-i povestea mea, povestea familiei mele, insa ar putea fi, la fel de bine, si povestea ta. Suntem cu totii bagati in chestia asta, crede-ma pe cuvant... Continua sa citesti, nu lasa pe nimeni sa te opreasca.“ - Max
                                                                   
Max Ride, tanara de paisprezece ani, stie ce inseamna sa te ridici deasupra lumii - la propriu! Ea si ceilalti membri ai stolului - Fang, Iggy, Nudge, Gasman si Angel -sunt niste copii obisnuiti, doar ca au aripi si pot zbura. Pentru unii, pare un vis minunat, insa viata lor se poate transforma intr-un adevarat cosmar in orice clipa... ca atunci cand Angel, cea mai mica din stol, este rapita si dusa inapoi la „Scoala“, locul in care ei au crescut. Aici, inchisi in custi, au fost cobaii unor asa-zisi „savanti“, care au experimentat asupra lor diverse modificari genetice, pentru ca in final copiii sa fie 98% umani si 2% pasari. Si ca si cum asta nu ar fi destul, ei sunt urmariti de Eliminatori, oameni-lupi, alte fiinte mutante rezultate in urma experientelor cumplite din laborator.
Nimic insa nu poate intrerupe calatoria micului stol, la capatul careia copiii spera sa afle raspunsul la intrebarile care-i chinuie obsedant: cum au venit pe lume, cine sunt parintii lor, de ce sunt superiori altor fiinte umane, cum pot scapa de creaturile blestemate care-i urmaresc si multe, multe altele...


  Recenzie


   La început nu am fost foarte atrasă de această carte dar am hotărât să îi dau totuşi o şansă. A meritat. Am devenit foarte apropiată de personaje, Max fiind preferata mea datorită calităţilor sale de lider. 
   Una din multele dorinţe ale oamenilor este zborul. Toţi am visat măcar o dată să avem aripi şi să putem zbura liberi prin văzduh, să fim liberi... Totuşi, această abilitate poate fi un  coşmar pentru şase copii cu vârste între şase si paisprezece ani. Aceştia au crescut într-un loc numit "Şcoală", în cuşti, trataţi ca pe nişte animale de către savanţi. După ce reuşesc să fugă se adăpostesc într-un loc ferit de pericole şi îşi trăiesc viaţa în linişte până când, Eliminatorii o capturează pe Angel, cea mai mică din stol. 
   Cartea asta mi s-a părut diferită, subiectul foarte atrăgător şi interesant. Max este un exemplu deoarece, la doar 14 ani, a devenit ca o mamă pentru restul stolului. Aceasta ia diverse decizii, unele proaste, altele bune pentru a-şi proteja fraţii. Maximum Ride are un aer de super-erou, inima ei bună băgând-o în multe belele,
  Chiar am rămas cu câteva întrebări după ce am citit această carte şi am să încep cât de curând următorul volum. 
  Cartea a avut de toate, a fost amuzantă, plină de acţiune şi uşor de citit. M-au amuzat mult gândurile lui Max (cartea este din perspectiva ei), replicile ei şi ale lui Fang, pline de ironie. Angel a fost foarte ciudată, ba chiar m-a enervat, nu m-am ataşat foarte mult de ea. Nudge, Iggy şi Gasman au fost ok, fiecare a dat o notă de culoare poveştii. Nu m-am plictisit deloc, fiecare pagină aducea o nouă surpriză. Totul a fost perfect, chiar iubesc cartea asta!

Citate

“ La altitudinea de patru mii cinci sute de metri, inca mai puteam distinge culorile masinilor care circulau de-a lungul autostrazii cu taxa din New Jersey, sub noi. Ma simteam nemaipomenit sa strabat din nou vazduhul, intinzandu-mi aripile cu totul, indepartand tristetea. Zburam intr-o formatie lejera inaintand fiecare prin siajul aerian al celuilalt, zambind din nimic. Eram fericiti sa fim impreuna pe cer, mult deasupra lumii care detinea misterele si durerea noastra. ’’
''Doamne.... oameni erau fragili ca nişte coji de ouă.''



'' Max... ai o misiune mult mai importantă decât găsirea părinţilor stolului. Concentrează-te să ajuţi întreaga lume, nu doar pe prietenii tăi. 



Mi-am ţinut aripile în echilibru, plutind foarte, foarte mult timp pe un curent cald, ascendent. Era ca şi cum aş fi plutit pe un nor, cea mai grovază senzaţie pe care ţi-o poţi imagina. Aş vrea să poţi încerca asta împreună cu mine. Poate, data viitoare.


Ştii, Voce, m-am gândit în cele din urmă, prietenii sunt lumea mea. ''


Notă: 5/5